CAP. 1. NOŢIUNI GENERALE

1.1. Ce înseamnă HTML?

HTML este acronimul de la HyperText Markup Language şi reprezintă un limbaj pentru crearea şi marcarea (formatare, aranjare) unui document astfel încât să poată fi publicat pe World Wide Web şi vizualizat cu ajutorul unui browser (Internet Explorer, Netscape, Opera etc.).

Termenul de hypertext desemnează un material sub formă de text şi imagine, interconectat într-o manieră complexă, nesecvenţială, în care utilizatorul poate naviga, căuta informaţii referitoare la un obiect. Hypertext-ul trebuie interpretat ca un text care semnalează o legătură la o altă informaţie web, de obicei un alt document web, şi este identificat prin subliniere sau culoare, pentru a-l deosebi de textul simplu.

Hypermedia este un termen aproape sinonim celui de hypertext, singura deosebire fiind faptul că subliniază prezenţa şi a unor elemente care nu sunt de tip text, cum ar fi animaţii, secvenţe sonore sau secvenţe video.

HTML se utilizează din 1990, cunoscând câteva versiuni de dezvoltare, fiecare dintre acestea îmbunătăţind performanţele limbajului. Ultima variantă (la data elaborării acestui ghid) este HTML 4.01. ce include facilităţile versiunilor anterioare (tag-uri de marcare, tag-uri pentru hiperlegături, antete, paragrafe, liste, elemente de meniu, formatare caractere, imagini in-line şi tag-uri pentru schimbul de date dinamic între utilizatori), adăugând facilităţi şi extensii pentru numere, tabele şi elemente de control.

1.2. Documentele HTML – structură

Un document HTML este format dintr-o succesiune de blocuri de informaţie. Aceste blocuri pot fi incluse unul în altul. Un bloc este delimitat de simboluri speciale, numite tag-uri (etichete). Modul în care un document este marcat cu elemente şi cu atribute ale acestor elemente se realizează în conformitate cu Document Type Definition (DTD – definiţia tipului de document). Aceasta conţine regulile ce caracterizează fiecare tip de document.

Sursa autorizată pentru furnizarea de informaţii despre HTML şi HTML DTD este World Wide Web Consortium (W3C) având adresa http://www.w3.org.

Tag-ul este termenul consacrat pentru a defini elementele cu care sunt marcate textul şi grafica într-o pagină web. Fiecare tag este încadrat de semnele “<“ (mai mic) şi “>“ (mai mare).

De exemplu: <B>Acest text se va vedea îngroşat într-un browser</B>

Primul cuvânt sau caracter ce apare în interiorul acestor paranteze poartă numele de element.

Majoritatea elementelor au un tag de deschidere şi unul de închidere cu aceeaşi structură, dar cu prezenţa caracterului “/” în faţa denumirii elementului.

De exemplu: </FONT> este un tag de închidere

Cuvântul sau cuvintele ce urmează după element şi despărţite de acesta printr-un spaţiu, poartă de numirea de atribute, având rolul de descrie proprietăţile elementelor.

Atributele sunt urmate de semnul “=“ şi pot avea diferite valori. Valoarea unui atribut este trecută, de obicei, între ghilimele.

De exemplu: <FONT COLOR=“BLUE”>Acest text va fi albastru</FONT>

Elementele HTML pot avea unul sau mai multe atribute:

De exemplu: <FONT COLOR=“BLUE” SIZE=“+1”>Acest text va fi albastru şi cu o unitate mai mare decât normal</FONT>

De remarcat că atributele nu apar şi în tag-urile de închidere.

Elementele HTML specifică structura logică a unui document web şi sugerează prezentarea vizuală a documentului. HTML furnizează două tipuri de elemente:

- tag-urile care permit delimitarea antetelor, paragrafelor, listelor, tabelelor, legăturilor, imaginilor, etc;

- referinţele de entitate caracter care permit utilizarea în documentele HTML a simbolurilor declarate drept caractere de control. Acestea se identifică uşor deoarece întotdeauna încep cu ampersand “&” . De exemplu, pentru a reprezenta simbolul “<“ într-un document HTML, se va utiliza referinţa de entitate caracter &lt (less then).

Notă: Tag-urile se închid în ordinea inversă deschiderii lor, sintaxa corectă a unei formatări cu mai multe tag-uri fiind reprezentată astfel:

<TAG1><TAG2>...<TAGn> obiect formatat </TAGn>...</TAG2></TAG1>

1.3. Elemente de bază

Orice pagină web (document HTML) are în structură trei elemente obligatorii: un element numit HTML, care cuprinde întregul document, şi două sub-elemente ale acestuia: HEAD (antet, cap) şi BODY (corp).

• Tag-ul <HTML> este primul tag care trebuie să apară într-un fişier HTML. El va încadra alături de tag-ul său corespunzător de închidere (</HTML>) întreaga pagină web.
• Tag-ul <HEAD> va marca partea de antet a paginii web. Are tag corespunzător de închidere (</HEAD>).
• Tag-ul <BODY> va încadra conţinutul paginii web. Are tag corespunzător de închidere (</BODY>).
• Tag-ul <TITLE> marchează titlul unui document HTML, cel care va fi afişat în bara de titlu a browser-ului. Acest tag se foloseşte numai în interiorul tag-ului HEAD. Dacă acest tag lipseşte, atunci în bara de titlu va apărea numele fişierului.

Iată un model de structură a unui document HTML:

<HTML>

<HEAD>

<TITLE>Titlul documentului</TITLE>

</HEAD>

<BODY>

Continutul documentului

</BODY>

</HTML>

Şi iată cum arată un document HTML ce utilizează tag-urile din structura anterioară:

Notă: Modul de scriere al denumirii tag-urilor este indiferent de caz, scrierea lor cu caractere majuscule sau cu caractere minuscule nu influenţează comportamentul acestora: <TAG> este echivalent cu <tag> şi cu <Tag> sau cu <taG> etc. Pentru evidenţierea mai pronunţată a acestora, am optat pentru scrierea cu majuscule a denumirii tag-urilor pe parcursul întregii lucrări.