CAP. 13. ELEMENTE SPECIALE

 

13.1. Meta-Elementele

 

Scopul elementelor meta este de oferi informaţii despre conţinutul documentului web. Mai poartă numele de metadate, adică sunt date care descriu alte date.

Sunt marcate prin tag-ul <META>, nu necesită tag de închidere, iar folosirea lor este opţională. Într-un document web pot fi incluse un număr nelimitat de astfel de elemente.

Aceste elemente pot fi incluse numai în interiorul secţiunii <HEAD> a unui document web.

Deşi oferă informaţii relevante pentru browser şi pentru motoarele de căutare, descriind conţinutul documentului web, acestea nu sunt afişate de către browsere.

Cele mai importante atribute ale acestui element sunt:

 

Atribut

Valoare

Descriere

name

author

description

keywords

generator

revised

others

- autorul documentului

- descrierea documentului

- cuvinte cheie

- programul cu care a fost generat codul

- data ultimei actualizări (eventual şi autorul)

- etc.

http-equiv

content-type

expires

refresh

set-cookie

- tipul şi setul de caractere

- data şi ora la care expiră documentul

- specifică timpul şi un alt URL ce va fi încărcat

- setează numele şi valoarea pentru cookie-uri

 

Caracteristic acestui element este faptul că fiecare cuprinde o pereche de atribute.

Astfel, descrierea unui document web se poate realiza folosind următoarea sintaxă:

 

<META NAME="description" CONTENT="conţinut">

 

Definirea cuvintelor cheie, utilă pentru unele motoare de căutare, se poate realiza folosind următoarea sintaxă:

 

<META NAME="keywords" CONTENT="aici înşiruiţi cuvinte cheie relevante despre conţinutul documentului web separate prin virgulă">

 

Datorită abuzurilor unor webmasteri, prin repetarea în mod exagerat a unor cuvinte cheie, multe din motoarele de căutare existente astăzi au încetat să mai considere relevantă informaţia cuprinsă în această secţiune şi se axează pe analiza conţinutului documentului.

 

În cazul în care doriţi să redirecţionaţi vizitatorii unei pagini către o altă pagină în mod automat, se foloseşte atributul HTTP-EQUIV cu valoarea refresh, în următoarea sintaxă:

 

<META HTTP-EQUIV="refresh" CONTENT="timp; URL=pagina_noua.html">

 

Variabila timp specifică timpul (în secunde) după care va fi încărcat noul URL specificat în variabila pagina_noua.html.

 

Atenţie la folosirea ghilimelelor care cuprind întregul conţinut al atributului CONTENT şi la punctul şi virgula care separă cele două variabile.

 

Este recomandat ca pentru utilizatorii cu browsere din vechile generaţii care nu fac refresh în mod automat să adăugaţi un link în secţiunea <BODY> a documentului, astfel încât vizitatorii să poată fi redirecţionaţi manual către o altă pagină web.

       

        Pentru a insera informaţii despre tipul de document web (valoarea prestabilită a acestuia este text/html) şi despre setul de caractere utilizat în document, se atribuie valoarea content-type atributului HTTP-EQUIV, iar variabilele asociate atributului CONTENT vor conţine respectivele informaţii în următoare sintaxă:

 

<META HTTP-EQUIV="content-type" CONTENT="text/html; charset=windows-1250">

 

        Setul de caractere windows-1250 conţine setul de caractere utilizat în Europa Centrală şi de Est (Belarus, Croaţia, Cehia, Ungaria, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia).

       

        13.2. Inserarea comentariilor

 

        În multe situaţii este necesară inserarea de comentarii încodul sursă al unui document web. Astfel de comentarii sunt ignorate de către browser. Puteţi folosi comentariile pentru a explica codul scris la un moment dat, ceea ce v-ar putea ajuta ulterior, în cazul în care doriţi să modificaţi codul.

        De asemenea, în interiorul comentariilor pot fi stocate informaţii specifice pentru anumite programe, care nu vor fi vizibile pentru utilizatori dat vor fi totuşi interpretate de programele respective. O practică des întâlnită este de a insera scripturile Javascript ;i elementele de stil în interiorul comentariilor, astfel încât browserele care nu recunoscul respectivele elemente să nu le afişeze.

        Tag-urile care definesc un comentariu sunt <!-- şi respectiv -->.

        Comentariile pot fi plasate oriunde în interiorul unui document web.

 

 

Sintaxa uzuală este de forma:

 

          <!-- În această secţiune este cuprins un comentariu -->.

 

          Notă: Vă recomand să folosiţi totuşi cu măsură comentariile în interiorul unui document web deoarece, ca orice alt element, măreşte dimensiunea fişierului HTML ceea ce duce, implicit, la un timp mai mare de încărcare în browser.

       

13.3. Aplicaţie practică

 

Pentru a exemplifica cele prezentate anterior, vom crea un fişier test13.html ce va avea următorul conţinut:

 

<HTML>

<HEAD>

<META HTTP-EQUIV="refresh" CONTENT="5;URL=test13b.html">

<!-- Dupa cum observati, am inlocuit variabila timp cu 5 (ceea ce semnifica 5 secunde) si variabila pagina_noua.html cu test13b.html -->

<META HTTP-EQUIV="content-type" CONTENT="text/html; charset=windows-1250">

<!-- Am specificat tipul de document HTML si setul de caractere folosit utilizat pentru Europa Centrala si de Est -->

<META NAME="description" CONTENT="Pagina web ce prezinta exemple de folosire a unor elemente speciale HTML">

<!-- Am inserat o descriere pe scurt a continutului documentului -->

<META NAME="keywords" CONTENT="HTML, web, refresh, meta, comentariu, exemplu">

<!-- Am adaugat cateva cuvinte cheie despartite prin virgula -->

</HEAD>

<BODY>

<P>Peste 5 secunde veti fi directionat catre pagina <A HREF="test13b.html">test13b.html</A>.

<!-- Pentru browserele care nu suporta REFRESH, am adaugat link-ul respectiv -->

<BR>Daca nu sunteti redirectionat, va rugam sa dati click pe link.</P>

</BODY>

</HTML>

 

Rezultatul afişat în browser-ul IE va fi următorul:

 

 

Fişierul test13b.html are următorul conţinut:

 

<HTML>

<BODY>

<P>Dati click pe urmatorul link pentru a reveni in pagina anterioara <A HREF="test13.html">test13.html</A></P>

</BODY>

</HTML>

 

Rezultatul afişat în browser-ul IE va fi următorul:

 

 

 

CAP. 14. INTRODUCERE ÎN CSS

 

14.1. Ce înseamnă CSS?

 

CSS (Cascading Style Sheets) sau foi de stil în cascadă, reprezintă un mecanism simplu de a adăuga elemente de stil (tipuri de caractere, culori, aliniere, spaţiere etc.) unui document web.

Tag-urile HTML au avut iniţial rolul de defini conţinutul unui document, de a face distincţia între titlul unui paragraf (definit prin tag-urile <Hn>), conţinutul paragrafului (definit prin tag-ul <P>), tabele (definite prin tag-ul <TABLE>) etc. Aspectul şi modul de afişare al unui site cădeau în sarcina browserului, fără a fi folosite niciun fel de tag-uri de formatare.

Dar cum cele două principale browsere – Internet Explorer şi Netscape Navigator – au continuat să adauge noi tag-uri şi atribute limbajului HTML original, a devenit tot mai dificil să creezi un site în care conţinutul documentului HTML să fie clar separat de modul său de prezentare.

Pentru a rezolva această problemă, consorţiul W3C, responsabil de standardizarea specificaţiilor HTML, a creat stilurile şi le-a adăugat specificaţiilor HTML 4.0.

În prezent, marea majoritate a browserelor suportă CSS.

 

14.2. Prioritate în cascadă

 

CSS specifică o schemă a priorităţilor pentru a determina care regulă de stil are prioritate atunci când există mai multe reguli aplicate aceluiaşi element. Este vorba de aşa-numita prioritate în cascadă, prioritatea fiind calculată conform anumitor reguli, astfel încât rezultat să fie predictibil.

Informaţiile de stil pot fi prezentate sub diferite forme, astfel putem deosebi:

-         stiluri inline, definite în interiorul unui element HTML

-         foi de stil interne, definite în interiorul elementului <HEAD>

-         foi de stil externe, definite într-un fişier cu extensia .css

Prioritatea cea mai mare o are stilul inline, după care, din punctul de vedere al priorităţii, urmează stilul definit în interiorul elementului <HEAD> şi, în cele din urmă, stilul din foia externă. Prin urmare, o definire a stilului inline va prevala în faţa stilului intern care, la rândul său, va prevala în faţa stilului extern.

 

14.3. Folosirea stilurilor

 

Sintaxa CSS este alcatuită din trei părţi: un selector, o proprietate şi o valoare, în următorul format:

 

selector { proprietate: valoare}

 

Selectorul este reprezentat de elementul (tag-ul) cărui doriţi să-i aplicaţi un anumit stil, proprietatea este atributul pe care doriţi să-l schimbaţi şi fiecare proprietate poate lua o anumită valoare. Propritatea şi valoarea sunt separate de două puncte (:) şi sunt încadrate de acolade {}. De exemplu:

 

body {color: blue}

 

Dacă doriţi să modificaţi mai multe proprietăţi aceluiaşi element, trebuie să separaţi fiecare proprietate cu punct şi virgulă (;). Exemplul de mai jos arată cum să definiţi un paragraf aliniat pe centrul paginii iar textului i se aplică culoarea roşie:

 

p {text-align: center; color: red}

 

Pentru a evidenţia mai bine proprietăţile definitie de stil, puteţi scrie fiecare proprietate pe câte un rând, ca în exemplul următor:

 

p {

    text-align: center;

    color: red

}

 

De asemenea, ca şi în HTML, pentru a putea introduce şi explicaţii ce pot fi utile ulterior, în CSS pot fi inserate comentarii ce vor fi ignorate de către browser. Comentariile încep cu (/*) şi se încheie cu (*/), ca în exemplul următor:

 

/* Acesta este un comentariu */

 

14.4. Cum se inserează o foaie de stil

 

Când un browser citeşte o foaie de stil, va aplica documentului formatările specificate în foia respectivă. În funcţie de forma în care sunt prezentate informaţiile de stil, inserarea acestora într-un document web se poate efectua în trei moduri:

a) astfel, pentru inserarea unei foi de stil externe, ideală când stilul se va aplica mai multor pagini, trebuie folosit tag-ul <LINK> în fiecare pagină ce urmează să folosească stilul respectiv. Atributele obligatorii pentru tag-ul <LINK> sunt REL cu valoarea “stylesheet”, TYPE cu valoarea “text/css” şi HREF care are ca valoare adresa URL a fişierului care conţine foaia de stil.

Acest tag se amplasează în secţiunea HEAD a paginii web cu următoarea sintaxă:

 

<HEAD>

<LINK REL="stylesheet" TYPE="text/css" HREF="nume_fişier.css">

</HEAD>

 

În aceste condiţii, browserul va citi foia de stil din fişierul nume_fişier.css şi va formata documentul în mod corespunzător.

O foaie de stil poate fi scrisă în orice editor de text. Fişierul nu trebuie sa conţină vreun tag HTML şi trebuie salvat cu extensia .css.

b) o foaie de stil internă ar trebui folosită atunci când există un singur document cu un stil propriu. Foaia de stil internă se defineşte în secţiunea HEAD folosind tagul <STYLE> astfel:

 

<HEAD>

<STYLE TYPE="text/css">

h1 {color: blue}

p {margin-left: 20px}

body {background-image: url("fundal.gif")}

</STYLE>

</HEAD>

 

Browserul va citi acum stilurile, aşa cum au fost definite, şi va formata documentul în conformitate cu acestea.

 

Notă: În mod normal un browser ignoră tag-urile necunoscute. Acest lucru înseamnă că browserele mai vechi, care nu suportă stiluri, vor ignora tag-ul <STYLE>, dar vor afişa conţinutul acestuia, cuprins între tag-ul de început şi cel de încheiere, sub formă de text. Pentru a preîntâmpina acest neajuns, este recomandabil să includeţi conţinutul în interiorul unui comentariu, ca în exemplul de mai jos:

 

<HEAD>

<STYLE TYPE="text/css">

<!--

h1 {color: blue}

p {margin-left: 20px}

body {background-image: url("fundal.gif")}

          -->

</STYLE>

</HEAD>

 

c) în final, dacă doriţi să folosiţi un stil inline, va trebui să folosiţi atributul style în interiorul tag-ului respectiv. Este o metodă folosită mai ales atunci când un stil urmează să fie aplicat unei singure apariţii a unui element. Atributul style poate conţine orice caracteristică CSS. Exemplul următor arată cum se poate schimba culoarea şi stilul fontului folosit într-un paragraf, fără a mai apela la tag-urile <FONT> cu atributul color şi <B>:

 

<p style="color:red; font-weight:bold"> Acesta este un paragraf  în care textul va fi de culoare roşie şi scris cu caractere îngroşate</p>

 

Nu voi insista asupra foilor de stil, o prezentare amănunţită a acestora urmând să facă subiectul unui viitor ghid.

CAP. 15. CONSIDERAŢII GENERALE DESPRE DESIGN ŞI ASPECT

 

        Este simplu să faci o pagină web, dar este important să faci o pagină web bună. De ce afirm că este simplu să faci o pagină web? Pentru că oricine are un editor  HTML de tipul WYSIWYG (WhatYou See Is What You Get) poate realiza o pagină web fără a fi nevoit să înţeleagă complexitatea unei pagini web privită ca un întreg.

        În acest capitol vom face o scurtă trecere în revistă a aspectelor ce determină realizarea unei pagini web bune şi a problemelor cu care v-aţi putea confrunta.

 

15.1. Diferenţe dintre un document web şi unul tipărit

 

În contrast cu un document tipărit, un document web este ceva complet diferit. În acest caz, designerul are prea puţin control asupra felului în care este afişată o pagină, întrucât acest lucru depinde în mare măsură de browserul web folosit. Deşi frustrant, a face o pagină web să fie afişată la fel în diferite browsere este un lucru extraordinar, constituind o provocare pentru majoritatea webdesignerilor.

Când creează un site, un webdesigner trebuie să ţină cont de următoarele:

Cu un număr atât de mare de variabile de care depinde afişarea unei pagini web, nu este posibil întotdeauna ca o pagină web să fie afişată în mod identic pe două calculatoare diferite. Şi, aşa cum am precizat şi anterior, acest lucru constituie o adevarată provocare pentru webdesigneri.

În orice caz, trebuie să ţineţi cont ca un site nu este făcut pentru voi sau pentru şeful vostru. Numai pentru că există o introducere făcută în Flash pe un site nu înseamnă că trebuie să aveţi şi voi o introducere similară.

Un site trebuie creat în funcţie de publică ţintă căruia i se adresează. Aceştia pot fi clienţi sau potenţiali clienţi. Un bun webdesigner îşi priveşte rezultatul muncii prin ochii unui potenţial client.

De exemplu, dacă concepeţi un site adresat persoanelor mai în vârstă, trebuie să aveţi grijă să oferiţi site-ului un aspect simplu, uşor de urmărit, cu fonturi puţin mai mari decât de obicei.

Trebuie să analizaţi cu regularitate statisticile referitoare la site pentru a vedea ce browsere sunt folosite de majoritatea vizitatorilor, ce sisteme de operare folosesc, dacă folosesc platforma Javascript de la Sun, sau dacă au activate anumite controale ActiveX. Pentru a obţine astfel de informaţii puteţi folosi fie scripturile proprii, fie înscrieţi propriul site într-unul dintre site-urile de analiză existente pe Internet (de exemplu www.trafic.ro sau www.statistics.ro).

 

 

15.2. Mărimea optimă a unei paginii web şi optimizarea ei

 

Optimizarea paginilor web este unul din aspectele cele importante ale webdesignului. O pagină web optimizată se încarcă mult mai repede pe calculatorul vizitatorului şi astfel informaţia ajunge mult mai repede la ţintă. Paginile care se încarcă greu, şi aici facem referire la paginile care se încarcă în mai mult de 10 secunde, sau care au o introducere facută în Flash, pot duce la pierderea unei părţi dintre vizitatori, în special a celor care nu au suficientă răbdare. Nimic nu-i împiedică să apese unul din butoanele Back sau Close Window. Cu toate acestea, introducerile create în Flash oferă şi avantaje prin faptul că pot fi foarte atractive din punct de vedere vizual şi oferă posibilitatea folosirii unor meniu interactive.

Pentru a stabili mărimea optimă a unei pagini web trebuie să aveţi în vedere cei patru factori care influenţează încărcarea într-un browser:

·        mărimea fişierului care conţine codul HTML

·        lăţimea de bandă a conexiunii vizitatorilor

·        viteza procesorului serverului care găzdueişte pagina web

·        complexitatea paginii web

Din moment ce nu puteţi interveni asupra conexiunii vizitatorilor, trebuie să vă ocupaţi de ceilalţi factori. Astfel, încercaţi să găzduiţi pagina web un server foarte rapid, optimizaţi pagina web prin “curăţarea” codului HTML de elementele redundante, de grafica excesivă, de elementele multimedia care nu sunt strict necesare etc. ceea ce va avea ca rezultat micşorarea dimensiunii fişierului sursă.

Dacă este vorba despre un site care se adresează tuturor categoriilor de utilizatori, atunci mărimea fiecărei pagini web nu trebuie să depăşească 75 kb. Astfel, veţi avea garanţia că fiecare pagină se încarcă în doar câteva secunde.

La calcularea mărimii unei pagini web se iau în calcul nu numai fişierul HTML, ci şi toate elementele grafice şi multimedia folosite, inclusiv imaginile de fundal, inclusiv scripturile Javascript externe (fişiere cu extensia .js), inclusiv foile de stil (fişiere cu extensia .css), scripturi PHP etc.

 

15.3. Structura şi aspectul unui site

 

Structura directoarelor trebuie să fie logică şi să reflecte aspectul propriului site.

Un site poate începe ca o simplă pagină web, se poate dezvolta într-un set de câteva pagini, iar în timp, în funcţie de cât de importantă doriţi să fie prezenţa voastră pe Internet, poate ajunge chiar şi la sute de pagini. Coordonarea unui număr mare de pagini poate fi un lucru extrem de dificil mai ales dacă nu se lucrează într-un mod coerent de la început.

Astfel, trebuie evitat amestecul tuturor fişierelor într-un singur director, fiind necesară gruparea lor în funcţie de caracteristicile similare.

De exemplu, toate imaginile incluse într-un site trebuie grupate într-un director separat, cum ar fi imagini. Acesta, la rândul său, se poate împărţi în subdirectoare cu denumiri sugestive: pictograme, butoane sau fundaluri.

În mod similar pot fi separate şi fişierele de alt tip, cum ar fi cele Javascript, PHP sau ASP, care pot fi incluse în directoare cu nume sugestive.

Denumirea dată unui director sau subdirector depinde numai de voi şi, chiar dacă este consumatoare de timp, cu siguranţă va ajuta la înţelegerea structurii site-ului de către oricine va dori să-i aducă modificări.

 

Referitor la aspect, trebuie ţinut cont de faptul că o pagină web începe în colţul din stânga sus şi se poate întinde oricât spre dreapta sau în jos. Acesta face să poată fi infinit de lată şi de lungă.

Este recomandabil ca o pagină să nu necesite derulare spre dreapta, de aceea, înainte de a publica o pagină web pe Internet, trebuie testat modul în care se comportă în funcţie de diferite rezoluţii ale monitorului.

Dintre acestea, cele mai uzuale sunt:

 

15.4. Combinarea culorilor

 

Alegerea combinaţiei de culori potrivite este esenţială pentru orice site. Aceasta trebuie să reflecte, pe cât de mult posibil, conţinutul site-ului. O bună combinaţie de culori poate deschide drumul spre succes, în vreme ce una aleasă în mod nefericit poate duce la eşecul unui site.

Asiguraţi-vă că alegeţi într-un mod chibzuit combinaţia de culori care să se potrivească temei site-ului. Aceste culori trebuie să fie complementare culorilor folosite pentru logo-ul ales sau în contrast cu acesta, tocmai pentru a-l evidenţia.

Reţineţi că efectul unei singure colori se schimbă, uneori chiar dramatic, când este folosită în combinaţie cu alte culori.

De exemplu, culoarea roşie este evitată de obicei de site-urile ce oferă informaţii financiare, în vreme ce combinaţiile de albastru şi gri au fost întotdeauna o bună alegere pentru site-urile profesionale.

 

 

 

15.5. Tipurile de caractere folosite

 

Dacă simţiţi un impuls irezistibil să folosiţi un tip de caracter (font) incredibil de aspectuos sau unul care reproduce scrisul de mână, sfatul meu este să vă reţineţi un astfel de impuls.

Una dintre multitudinea de variabile din webdesign o constituie şi disponibilitatea unor anumite fonturi pe computerele vizitatorilor.

De exemplu, dacă folosiţi pentru afişarea textului un font ce se găseşte în computerul vostru, cum ar fi Palatino, dar acesta nu se găseşte şi în computerul unui vizitator, browserul va înlocui fontul respectiv cu altul implicit, cum ar fi Times New Roman sau Arial. Acest lucru va avea drept consecinţă schimbarea drastică a aspectului paginii afişate şi toată străduinţa voastră pentru realizarea unui site atractiv va rămâne fără rezultat.

Pentru o maximă compatibilitate a tipurilor de caractere între diverşi utilizatori şi diverse browsere, sunt recomandate trei familii de fonturi:

Arial, Verdana, Geneva, Helvetica, Sans-serif

Times, Times New Roman, Georgia, Serif

Courier, Courier New, Monospace

 

Evident, există şi metode de a folosi fonturi deosebite într-o pagină web. Cea mai simplă dintre acestea este de a transforma textul respectiv într-o imagine, folosind o serie de programe adecvate. Dar, cum totul are un preţ, acesta va contribui la creşterea dimensiunii paginii web şi, implicit, la o încărcare mai lentă.

Am tot amintit de diversitatea browserelor existente. Nu vă opreşte nimeni să descărcaţi o copie a fiecăruia dintre ele, mai ales că sunt gratuite, şi să le instalaţi în propriul computer. Astfel veţi putea testa propriul site pe câteva dintre cele mai folosite browsere (Internet Explore, Netscape Navigator, Mozilla Firefox, Opera).

Legat de Netscape Navigator vă informez că este oficial “mort”, începând cu 1 martie 2008 nu se mai acordă niciun fel de suport pentru niciuna dintre versiuni şi nu vor mai fi realizate alte versiuni noi (sursa http://archive.netscape.com/).

 

CAP. 16. PUBLICAREA UNUI SITE

 

        16.1. Alegerea gazdei         

 

În cazul în care acest ghid şi-a atins scopul şi aţi reuşit să deprindeţi cele mai importante noţiuni legate de limbajul HTML, înseamnă că deja puteţi crea un site.

        Dar asta nu e totul. Un site, pentru a-şi atinge scopul pentru care a fost creat, mai trebui să fie publicat.

        Tot ce vă mai rămâne de făcut este să găsiţi un server gazdă, unul gratuit pentru început, unde să postaţi site-ul. Cel mai simplu mod este să căutaţi pe Google site-urile care oferă găzduire gratuită.

        Dintre acestea vă recomandăm www.dap.ro.

 

        16.2. Crearea contului

       

Primul pas constă în crearea unui cont.

Pentru că modul de creare a unui cont diferă de la un site la altul, pentru exemplificare vom folosi site-ul www.dap.ro.

 

 

 

 

 

 

Am ales ca denumire (nume utilizator) ghid_html@yahoo.com

 

 

După efectuarea tuturor paşilor de înregistrare şi introducerea datelor personale, veţi primi un cod de activare la adresa de mail pe care aţi specificat-o.

 

16.3. Publicarea site-ului

 

După activarea contului va trebui să comandaţi un pachet de găzduire. În cazul de faţă am ales unul gratuit:

 

 

 

În acest moment, dând click pe link-ul GRATUIT, vom avea acces la panoul de administrare care, printre altele, oferă facilitatea unui Manager de Fişiere ce vă permite să încărcaţi propriile fişiere pe serverul xhost.

Este momentul să începeţi crearea paginilor (în cazul în care nu aţi creat deja o variantă off-line a site-ului pe propriul PC). Este indicat să aveţi două copii ale documentului. O copie trebuie să fie pe serverul gazdei iar a doua pe computerul personal, astfel încât problemele cauzate de căderile de curent sau pierderea conexiunii la internet să nu vă afecteze munca.

În continuare, urmând recomandările din capitolul precedent, va trebui să creaţi un director pe hard disk pentru a stoca documentele HTML, imaginile, sunetele, precum şi celelalte elemente pe care doriţi să le includeţi în paginile web.

Pagina principală trebuie denumită "index.html", majoritatea serverelor fiind setate să recunoască pagina principală după această denumire. În cazul în care "index.html" nu funcţionează ca pagină principală, contactaţi persoana care administrează server-ul şi întrebaţi-l ce denumire implicită are setată server-ul pentru a recunoaşte pagina principală (de ex. index.htm, main.html etc.).

Cea mai bună experienţă în webdesign o veţi căpăta navigând pe Internet. Puteţi salva o copie completă a site-urilor care vă reţin atenţia şi le puteţi studia codul sursă pentru a analiza (nu copia) modul în care au fost făcute.

Vă doresc mult succes!